istoria mafiei

Istoria mafiei

Primele organizații mafiote tradiționale au apărut în comunitățile sătești pe la începutul secolului al XVIII-lea, având ca arie de acoperire Sicilia. Chiar și astăzi, comunitățile rurale constitue punctul de plecare în formarea bandelor criminale, ca modele de organizare, metode și tehnici de impunere. Mafia italiană funcționează prin respectarea sferelor de influență, a zonelor, prin respectarea „legii tăcerii”, adaptabilitatea la noile condiții. Însă o caracteristică importantă mafiei o reprezintă interconexiunile cu puterea politică. De asemenea, mafia italiană are relații „de afaceri” cu alte organizații criminale, cum ar fi cartelurile columbiene sau triadele chinezești. Mafia italiană a apărut în Sicilia, răspândindu-se și în Roma, Milano, Napoli și Torino. Din cauza emigrărilor masive din această țară, mafia s-a extins ajungând și în Austria, Statele Unite, Canada și Australia. Conform istoricului Paolo Pezzino, mafia este o organizatie care nu se mulțumește doar să activeze în anumite domenii de interes criminale, ci și să își impună autoritatea asupra anumitor autorități publice în teritoriile pe care vor sa le controleze.

 Mafia și criminalitatea organizată

Organizația criminală semnifică activitățile infracționale ale unor grupuri constituite pe principii conspirative, în scopul obținerii unor importante venituri ilicite la cote deosebit de ridicate.
Mafia se deosebește de celelalte forme de criminalitate organizată prin structură. Mafia are o origine siciliană, fiind bazată pe așa numită familie, care de fapt nu este o familie propriu zisă, ci o organizație ierarhică a membrilor de origine siciliană, care trebuie să respecte un codex familial. Cei care nu respectă aceste legi interne patriarhale (femeile fiind excluse) sunt pedepsiți exemplar prin metode deosebit de brutale, ajungând-se până la asasinarea acestora. Fiecare familie mafiotă are un șef, care poate avea un șef suprem (capo dei capi), membrii familiei fiind obligați la o supunere oarbă față de șefi.

 Cosa Nostra

 Istorie

În trecut, Cosa Nostra era considerată ca fiind o organizație rebelă, care apăra locuitorii Siciliei de ostilitatea guvernului Roman dar și a invadatorilor.
După Revoluția din anul 1848 și cea din 1860, Sicilia a fost serios afectată. Primele grupări mafiote au fost defapt niște bande mici înarmate care se implicau în revolte.
Autorul John Dickie pretindea că principalul factor care a condus la haos, a fost cauzat de distrugerea evidențelor poliției și prin asasinarea polițiștilor care încercau sa restabilească ordinea. Atunci când a fost învestit noul guvern, acesta a conștientizat riscul reprezentat de bandele criminale și a aplicat o serie de măsuri care să elimine aceste amenințări. Însă pe la jumătatea secolului al XIX-lea, Cosa Nostra a reușit să-și rafineze tehnicile și metodele de acțiune. Astfel a ajuns să protejeze vastele plantații de lămâii și proprietăți ale nobilimii, devenind o afacere prosperă dar periculoasă. Inițial, orașul Palermo a intrat în zona de influență a mafiei, treptat această zonă extinzându-se în toată partea de vest a Siciliei. Pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, bandele mafiote s-au hotărât să se organizeze pentru a reduce riscurile, apărând astfel Cosa Nostra.

[modifică] Formă de organizare

Cosa Nostra are la bază familia, denumită astfel după teritoriul pe care îl controlează. Fiecare familie este condusă de un Capofamiglia secondat de un asistent denumit Consiglieri și de Capidecina. Un capidecina controlează activitatea unui grup restrâns de „oameni de onoare”.
Conducerea Mafiei, cunoscută sub numele de „Onorata societate”, este organizată sub forma unei piramide, asemănătoare cu cea din marile companii moderne:

1. Capo di Tutti Capi;
2. Capo di Capi Re (titlu care este acordat în semn de respect unui membru senior sau retras al Mafiei);
3. Capo Crimini (cunoscut drept Don sau „Nașul” unei familii);
4. Capo Bastone (este cel de-al doilea rang după Capo Crimini);
5. Consigliere (consilier, sfătuitor);
6. Contabile;
7. Caporegime sau Capodecina (locotenent care conduce un grup de cel puțin zece „soldați” sau Sgarrista);
8. Sgarrista sau Soldato („soldații” care duc la îndeplinire asasinatele comandate);
9. Picciotto („întăririle” soldaților);
10. Giovane D'Onore (membru asociat al Mafiei, de obicei fără sa aibă vreo origine italiană).